Portret
21 martie 2009

Vezi tu,
oriunde m-aş întoarce
văd degete albite de zilele verzi
odihnind hârtia îngălbenită-n apus.

Stii tu,
oriunde m-aş duce
văd fruntea ascunsă în gânduri
zâmbind vântului.

Totuşi,
oriunde aş exista,
văd ochii senini alergând zâmbet,
culegând pe furiş apusuri albastre,
sărutând răsăritul frunzelor căzute,
ridicând aripi destrămate de pustiu.

Prea mult,
prea departe,
prea târziu...