O zi la mare

Am presărat nisip
căutând forma zilei răvăşite-n pustiu.

Umbrele roşii frământau gânduri,
cearceafuri ude acopereau spaţii,
trupuri încinse alergau printr-un univers
nepereche.

Aruncat în roata soarelui
pescăruşul născocea iluzia întoarcerii,
zdrobit în funia norilor
valul cărunt se risipea
necuprins.

Am presărat nisip
în paginile goale din malul albastru,
într-o zi aruncată de timp,
neştiută.