miercuri, 18 martie 2009

O linişte şi o viaţă

Să fim singuri,
Să ne naştem singuri,
Să trăim singuri !

Firul ierbii
Ridică starea noastră
Din ce în ce mai sus,
Din ce în ce mai înalt
Până la stele
Sau mai departe...

Lacrimile
Sunt doar pietre
Ce lovesc în inimi
Sfărâmate deja.

Primăvara ne naşte
Dar nu poate înlocui,
Nu poate schimba
Veşnicia noastra,
Starea noastră primordială.

Să fim singuri!
Trebuie să ne obişnuim cu ideea
Că suntem singuri?

Pământul nu este decât
O linişte şi o viaţă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu